Onutza1997
Jounins
Joined: 27 Dec 2007
Posts: 157
Location: FOCSANI
|
 Posted: 29/12/2007 12:34 Post subject: Anime |
 |
|
Inainte de a incepe discutia va voi da niste imformatii despre anime pentru cei care nu stiu ce inseamna.
Unul din produsele culturale japoneze cele mai rãspândite pe teritoriul american, ºi pe înteaga planetã, de altfel, il reprezintã seriile de animaþii (anime). Ele au ajuns cunoscute ºi apreciate începând cu anii 1980, formându-ºi un fan-base nu doar în rândul copiilor ºi adolescenþilor, ci pornind o adevãratã miºcare culturalã, creând o comunitate imaginatã , a celor care situaþi în þãri, sau chiar continente diferite împãrtãºesc un sistem de valori comune. Alãturi de numeroasele articole în periodice, fanii anime au apelat la forma cea mai potrivitã pentru a comunica, în condiþiile în care se aflau rãspândiþi pe toate continentele, ºi-au creat comunitãþi virtuale, pagini web care oferã informaþii diversificate ºi valoroase. Faptul cã ele sunt accesate în continuare de un numãr impresionant de oameni pasionaþi care fac lobby pentru redifuzarea unor anime sau povestesc propriile lor experienþe în domeniul animaþiilor atestã importanþa lor.
O opinie des întâlnitã este aceea cã anime reprezintã corespondentul japonez al cartoons, fiind versiunea animatã a manga, consideratã varianta japonezã a comic books. Conform oricãrui dicþionar de specialitate, anime reprezintã orice film animat, nu doar adaptarea pentru marele sau micul ecran a acelor manga care au transformat populare. De fapt, “pãrintele” animaþiilor Osamu Tezuka a fost influnþat de valoroasele opere ale lui Walt Disney ºi Max Fleisher, dar fenomenul este mult mai vechi asfel cã nu se poate afirma cã anime sunt o idee americanã preluatã ºi comercializatã cu succes de cãtre japonezi. Influenþele occidentale s-au fãcut remarcate mai mult în modul de creionare al personajelor, cu ochii mari, faþa rotundã, expresii caucaziene . Diferenþele de mesaj între cele douã modele de animaþii este uºor de identificat.
În debutantul rând, anime nu se adreseazã doar copiilor, adoptând teme serioase cum ar fi moartea sau alienarea. La preluarea lor de cãtre reþelele de televiziune occidentale are loc o adevãrtã prelucrare a materialelor, fiind eliminate acele elemente care par nepotrivite în sistemul de gândire occidental. Aceastã trunchiere a mesajului relevã atitudinea conservatoare si contradictorie a occidentului faþã de aspecte inerente ale existenþei.
Un sondaj de opinie efectuat în 1986 în Japonia ºi SUA cu privire la relaþia pãrinte-copil a condus la urmãtorul rezultat: dintre copiii cu vârstã între 7 ºi 11 ani, 65% din americani au afirmat cã pãrinþii lor îi trateazã ca pe mici adulþi în vreme ce doar 10% din japonezi au afirmat acelaºi lucru. Aceeaºi întrebare adresatã ºi pãrinþilor a avut efecte asemãnãtoare pentru pãrinþii americani, care în proporþie de 79% au afirmat cã îºi trateazã copii ca pe un adult, faþã de doar 43% din pãrinþii japonezi. În condiþiile în care copiii din SUA sunt trataþi asemeni unor adulþi în devenire contradicþia nu se poate explica decât prin prisma normelor culturale acceptate conform cãrora copii trebuie protejaþi de imaginile dure ºi nepotrivite. Dar intervenind în mesajul animaþiei, se poate spune cã mesajul cultural este distorsionat de teama de a nu fi perceput greºit de cãtre Celãlalt. Alteritatea nu este respinsã, lucru suficient de dificil de conceput în condiþiile intensificãrii globalizãrii, ci mai degrabã, este prelucratã pentru a corespunde propriilor imagini asupra lumii.
În al doilea rând, intriga este mai complexã decât ne-am aºtepta, nu este urmãritã doar evoluþia eroului, de obicei sunt mai multe personaje principale pozitive, care colaboreazã. Dincolo de lupta propriu-zisã între bine ºi rãu, anime întreprind fine observaþii pshologice, personajele fiind urmãrite la locul de muncã, la ºcoalã, alãturi de cei care nu deþin puteri speciale. Nici unul din personaje nu este doar pozitiv sau doar negativ, ele evolueazã în timp, se descoperã, acest lucru fiind o caracteristicã a culturii orientale, de aceea intriga pare mai complicatã. Valoarea de erou este doar una din caracteristicile personajelor, ele au adesea alte aspiraþii în viaþã ºi trecerea în altã dimensiune, confruntarea cu alte personaje negative sunt doar devieri de la existenþa cotidianã.
În al treilea rând, seriile de anime ºi manga au un sfârºit bine stabilit, eroul fie câºtigã lupta, persoana iubitã, se cãsãtoreºte sau moare . Acest lucru a condus la un fenomen extins de continuare a animaþiilor în SUA sau Europa pentru a face faþã publicului occidental obiºnuit cu apariþia unor continuãri atâta timp cât programul este de succes.
O caracteristicã demnã de menþionat este aceea cã producþiile sunt oarecum specializate pentru un public feminin ºi unul masculin. Luptele sângeroase, înalte tehnologii, eroi pusi în situaþii dificile sunt parte a anime pentru bãieþi, pe când poveºtile romantice despre prietenie, devotament ºi evoluþia eroinei spre cunoaºterea ºi îndeplinirea propriului destin sunt cele care au drept public þintã fetele.
Modul în care anime au fost primite pe teritoriul american ºi reacþiile pe care astea le-au stârnit sunt o dovadã a influenþei reale pe care cultura japonezã, cu manifestãrile ei specifice, o manifestã asupra celei americane.
În cadrul unei conferinþe asupra culturii pop japoneze care a avut loc la Universitatea Victoria din Canada în 1997, s-au prezentat temele principale ale anime aºa cum sunt ele percepute în spatiul occidental: lupta nu e uºoarã, munca în echipã este necesarã pentru a câºtiga ºi lupta nu e totul; de multe ori, eroul descoperã noi alegeri ºi noi cãi de a reuºi, noi dimensiuni care devin importante. Acest sistem de valori rãspândit într-o formã atractivã prin animaþii sunt percepute de cãtre copii americani din momentul în care au acces la televizor, construind o baza pentru viitori fani. Numiþi otaku , cuvânt care la bazã este un pronume personal de politeþe la perosoana a doua singular, ei participã la convenþii SF, poartã costume întocmai personajelor favorite ºi încercã sã descopere împreunã mesajul de dincolo de imagini.
Fan-base-urile animaþiilor au pãtruns ºi în grupurile de studenþi de la MIT sau Harvard, este un fenomen naþional american, de ale cãrui implicaþii trebuie sã se þinã cont în orice abordare culturalã. Identificarea cu eroii preferaþi este justificatã prin mãsura în care creatorii poveºtilor þin pasul cu modificãrile la nivel societal. De exemplu, un numãr ridicat de tinere s-au regãsit în Lady Oscar (poza de mai sus), eroina femininã din Trandafirul de la Versailles, animaþie care dateazã din 1974, în care personajul feminin este puternic, independent, mai inteligent si mai capabil decât eroii masculini. Prin aceastã abordare proaspãtã ºi curajoasã a fost dãrâmatã bariera stereotipului conform cãruia rolul prietenei era de a sprijinii eroul sau de a fi salvatã de asta .
În urma unei cercetãri , navigând pe site-urile care oferã informaþii cu privire la Sailor Moon ºi puþin mai vechea Candy Candy, s-au descoperit fan cluburi de mii de oameni cu vârste cuprinse între 13 ºi 35 de ani, care au urmãrit difuzarea pe canalele de televiziune a seriilor în urmã cu 10 sau 15 ani ºi încearcã sã convingã autoritãþile sã le redifuzeze. Intervenþiile fanilor sunt recente, dateazã din anul acesta ºi continuã. Ambele sunt anime care au drept public þintã unul feminin, dar a ignora aceste opinii este echivalent cu a susþine cã serialele soap operas sau telenovele nu au avut nici un impact cultural asupra societãþilor în care au fost difuzate.
_________________
http://s180.photobucket.com/albums/x138/Gomozen/?action=view¤t=Akatsuki_leader_banner_by_comman-1.jpg
-------------------------------------------------------
Hai sa dam mana cu mana,
Cei ce ucid impreuna,
Sa-mpartim hora fratiei,
Pe taramul sinuciderii.
Pein sa fie conducator,
Si Konan,iubita plina de amor.
Deidara si Sasori,artisti sa fie,
Hidan si Kakuzu,sa ne ucida,plini de bucurie.
Zetsu sa deguste o bucatica din noi,
Iar Tobi sa vorbeasca in toi.
Itachi sa se uite ca prostu',
Si Kisame... sa isi gaseasca rostu'...!! |
|
